More European carmakers cut production

Faced with falling sales, Europe’s carmakers are using all means possible to cut costs.

Daimler – which sold 25 percent fewer Mercedes in November – will work shorter weeks at its main plant in Germany for three months from 12 January.

As employees gathered to hear the details, Thomas Bonin with the Centre for European Economic Research believes it is just the start. He said: “In the long run, the workers can expect more layoffs and they won’t be getting any more big pay hikes.”

After an extended Christmas break there will be four and three day weeks at the Sindelfingen plant and Daimler is also considering cutting working hours at its other factories.

Carmakers across Europe are reducing production as the world economic slump has kept buyers out of showrooms.

In November car sales halved in Spain, fell by 37 percent in the UK, dropped 30 percent in Italy, while Germany saw an 18 percent decline and France 14 percent.

French manufacturer Peugeot Citroen has just closed its largest factory at Sochaux for five weeks, extending the normal Christmas break.

The 14,000 workers at the plant in North East France will not start building cars again until 6 January, but they will be paid.

One worker said: “This is our last day of work, we have to close down. In the present situation, there’s no choice. Still, we’re better off than some; compared to our suppliers, who won’t be paid like we are when they have to stop work.”

Peugeot Citroen is also extending holidays at three other French factories, as well as those in Slovenia, Slovakia, Spain and Turkey.

Economiile din Europa de Est sunt pe muchie de cuţit

Criza financiară globală ar putea face să dispară o mare parte din creşterea economică din ultimii 10-15 ani a statelor din Europa Centrală şi de Est, susţin analiştii UNDP într-un studiu publicat recent.

Dacă până la jumătatea acestui an ţările din Europa Centrală şi de Est şi cele din Comunitatea Statelor Independente (CSI) păreau că nu vor fi afectate de criza financiară globală în aceeaşi măsură ca statele occidentale, acum, unii analişti economici au predicţii sumbre pentru această regiune.

În ultimii zece ani, statele din zona noastră au beneficiat de o conjunctură favorabilă de creştere economică susţinută, în condiţiile în care inflaţia a înregistrat o puternică tendinţă descendentă. Aceste evoluţii au indus un sentiment pozitiv în mediul de afaceri internaţional şi s-au suprapus cu existenţa unui exces de lichiditate pe pieţele financiare internaţionale în ultimii zece ani, lucru care a condus la o creştere masivă a investiţiilor străine în economiile emergente, la o întărire a monedelor naţionale, la o diminuare şi mai pronunţată a inflaţiei, şi, în cele din urmă, la o accelerare şi mai puternică a creşterii economice. Evident, toate aceste rezultate s-au văzut imediat în buzunarele oamenilor, ale căror venituri au crescut într-un ritm mai ridicat decât cel al PIB.

Banii, mai scumpi şi mai puţini

„În mod regretabil, acest cerc virtuos al pieţelor emergente îşi schimbă sensul: exporturile îşi încetinesc din creştere, ieşirile de capital slăbesc cursurile de schimb, ceea ce duce la o creştere a inflaţiei, la diminuarea producţiei şi a veniturilor. Unele ţări, cum ar fi Ungaria, şi-au majorat foarte mult rata de referinţă a dobânzii pentru a-şi apăra moneda şi a ţine inflaţia sub control, lucru care majorează riscul de depreciere semnificativă a monedei naţionale“, susţine Ben Slay, senior economist în cadrul biroului pentru Europa şi CIS al United Nations Development Programme (UNDP). „Proasta gestiune la nivel macroeconomic din Ungaria a împins creşterea economică anuală sub 2% în perioada 2007-2008, înainte ca cele mai recente efecte ale şocurilor financiare să se simtă. Aşadar, o recesiune acompaniată de o creştere a şomajului şi a sărăciei pare acum inevitabilă în această ţară“, adaugă Ben Slay.

Alte state din zonă, cum ar fi Ucraina sau Turcia, au fost nevoite să permită o depreciere semnificativă a cursului de schimb pentru a face faţă crizei. În multe ţări, inflaţia scapă de sub control şi ameninţă creşterea economică şi puterea de cumpărare a populaţiei în trimestrele viitoare. În Ucraina, de exemplu, conform previziunilor FMI, inflaţia va depăşi 25% în acest an, în Letonia va fi de 15,9%, iar în Bulgaria va ajunge la 12,2%, faţă de 7,6% cât a fost anul trecut.

Norii, mai negri la vecini decât la noi

În ceea ce priveşte evoluţia viitoare a economiei noastre, părerile analiştilor sunt foarte diferite. În timp ce Comisia Naţională de Prognoză se aşteaptă la o creştere de 6% a economiei româneşti în 2009, FMI prognozează un nivel de 4,8%, Economist Intelligence Unit anticipează 5,8%, iar analiştii de la J.P. Morgan apreciază că PIB al României va creşte cu numai 0,5%.

În opinia lui Matei Păun, managing partener al BAC Investment Banking, principalele efecte ale crizei se pot observa deja în România, urmând ca anul viitor acestea să se accentueze. „Firmele, persoanele fizice şi Guvernul obţin finanţări mult mai greu şi mult mai scump decât înainte de criză, fapt ce a condus la o scădere a consumului. De asemenea, scăderea cererii externe a început să se reflecte în exporturi“, consideră Matei Păun.

Analiştii UNDP apreciază că efectele pe care criza internaţională le-a produs până acum în ţara noastră sunt limitate, cel puţin dacă ne comparăm cu situaţia din alte state din regiune. „În România, cursul de schimb raportat la euro nu a crescut mult, iar inflaţia a scăzut de la 9% la 7%. Creşterea PIB în primele nouă luni ale lui 2008 s-a menţinut foarte ridicată. Există totuşi nişte efecte: ratingul României a fost revizuit în jos, ieşirile de capital au înrăutăţit situaţia de pe piaţa monetară, iar rata dobânzii a crescut, ceea ce limitează accesul la creditare al afacerilor mici. Valoarea activelor din real estate scade şi au fost anunţate disponibilizări la firme ca Dacia, Nokia sau Michelin. În plus, se pare că sentimentul consumatorilor a devenit mai pesimist“, susţine Ben Slay.

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional, consideră că în ţara noastră, ca şi în alte state din Europa, efectele crizei financiare mondiale se vor resimţi în anii care urmează, iar viitorul guvern trebuie să ia în calcul în strategia sa, ca şi la realizarea bugetului pe 2009, descreşterea economică, şomajul, o lichiditate în scădere şi un cost de finanţare mai ridicat decât înainte de începerea crizei. „Este probabil că România va simţi din ce în ce mai mult lipsa de lichiditate din sistem, care trebuie imediat acoperită cu disponibilităţi atrase de la Banca Centrală Europeană sau FMI. În acelaşi timp, cred că programele care vor fi elaborate pentru 2009 trebuie să ţină cont de o reprioritizare a cheltuielilor publice, pentru a conduce la diminuarea deficitului bugetar, dar şi la o creştere a cheltuielilor de investiţii, prin diminuarea corespunzătoare a cheltuielilor curente“, spune Mihai Tănăsescu.

Analiştii UNDP apreciază că statele din Europa Centrală şi de Est şi CSI vor fi afectate în primul rând de scăderea cererii din pieţele de export occidentale, de diminuarea semnificativă a banilor trimişi de cetăţenii plecaţi la muncă în străinătate, dar şi de dificultăţile pe care le vor avea în încercările de a se finanţa de pe pieţele internaţionale. Ţările din zona noastră şi-au vândut băncile unor corporaţii financiare internaţionale şi în acest mod şi-au finanţat dezvoltarea postcomunistă, pentru că băncile-mamă au capitalizat puternic subsidiarele din Europa Centrală şi de Est, pentru a susţine cererea mare de credite din regiune, acordate la dobânzi ridicate. Acum, există însă pericolul ca în multe ţări emergente să apară un flux invers al capitalurilor, dacă se intră în recesiune. „Din păcate, evoluţiile recente arată că există posibilitatea ca subsidiarele locale să devină victime ale deciziilor neinspirate ale băncilor-mamă“, consideră analiştii UNDP. Ca urmare, există posibilitatea ca în lunile viitoare să asistăm la o contracţie sau la o inversare a fluxurilor financiare, în sensul că subsidiarele aflate în ţările din regiune îşi vor finanţa părinţii. Totuşi, analiştii apreciază că şi acest risc este mai mic în România decât în alte state vecine. „În România, nu există o bancă care să domine sectorul financiar. Conform datelor FMI, activele bancare din România sunt împărţite între un număr de bănci din Germania, Franţa, Austria şi Italia. Dacă apar active toxice în bilanţul unei instituţii părinte, acest lucru nu înseamnă o criză pentru întregul sistem bancar românesc“, declară analistul Ben Slay. „Atâta timp cât economia românească va continua să crească într-un ritm mai rapid decât cea franceză, germană, austriacă sau italiană, băncile-mamă vor avea posibilitatea să facă mai mult profit prin alocarea unor sume mai mari pentru credite în România“, adaugă acesta. Dar dacă economia autohtonă va avea o aterizare dură, aşa cum estimează unii analişti mai pesimişti, atunci este probabil că vor fi şi fluxuri importante de bani care vor ieşi din ţară, fenomen care va avea efecte directe asupra şomajului şi asupra veniturilor celor mai vulnerabili dintre cetăţeni.
«Toate statele din Europa Centrală şi de Est se vor confrunta cu o cerere internă şi externă în scădere. În acelaşi timp, accesul la finanţări externe va fi mai dificil şi mai scump.»
Matei Păun, managing partener, BAC Investment Banking

220 de miliarde de euro a împrumutat sectorul privat rusesc din străinătate, în perioada 2006-2008. Rusia va trebui să plătească 40 de miliarde de euro anul viitor în contul datoriei externe, conform UNDP

«Va fi foarte greu pentru România să îşi finanţeze deficitul contului curent, care este foarte mare, în condiţiile actuale de pe pieţele financiare internaţionale.»
Ben Slay, senior economist, UNDP

Cauzele crizei financiare globale

• Căderea preţurilor la imobiliare şi a acţiunilor cotate la bursă. Multe dintre băncile centrale din lume au avut, în ultimii 10 ani, politici care au stimulat creditarea. Acest fenomen a determinat firmele şi persoanele fizice să se îndatoreze tot mai mult, având în vedere că dobânzile au fost la niveluri foarte reduse. Principalul efect a fost creşterea preţurilor la active până la un nivel care a devenit nesustenabil.

• Sistemele de reglementare au fost depăşite de complexitatea serviciilor lansate de către instituţiile financiare. În plus, în timp ce corporaţiile s-au integrat rapid la nivel global, autorităţile nu au creat la fel de repede un sistem de reglementare care să creeze un cadru optim de funcţionare pentru piaţa financiară internaţională. Criza financiară a fost declanşată de produse complexe care nu au fost reglementate la timp de autorităţi.

• Inflaţia globală, în special în ceea ce priveşte preţurile alimentelor şi ale materiilor prime, care au atins un maxim la jumătatea acestui an. Preţurile la energie au crescut constant în ultimii cinci ani şi au ajuns la un vârf în vara lui 2008, când petrolul a juns la 150 de dolari pe baril. Preţurile alimentelor au urmat un trend similar, fapt ce a lovit în puterea de cumpărare a consumatorilor din statele occidentale.

Microsoft atacă Yahoo! Messenger pe piaţa românească

După ce şi-a consolidat poziţia ca una dintre filialele cu cea mai mare creştere din Europa Centrală şi de Est, Microsoft România intră într-o nouă etapă, în care atenţia companiei va fi îndreptată şi asupra segmentului consumer.

Noua strategie de business coincide cu numirea în funcţia de country manager a lui Călin Tatomir, chiar el consumator de gaming şi produse de entertainment, dar şi cu decizia companiei-mamă de a exploata un segment, cel al serviciilor online, pe care a rămas în urmă faţă de competitori în această zonă. De exemplu, pe segmentul serviciilor online reprezentat de mesageria instantanee, piaţa autohtonă este dominată de Yahoo!, al cărui Messenger deţine o cotă de circa 80%.

„Poate am fost noi mai leneşi, ne-am mişcat mai încet sau am considerat că nu e important şi, într-adevăr, am pierdut startul în această zonă, dar credem că putem recupera o parte din cota de piaţă, chiar dacă nu vom ajunge să detronăm Yahoo! în România pe segmentul serviciilor de mesagerie“, spune Tomas Koska, şeful diviziei Windows Live Lead Consumer & Online International la Microsoft Central and Eastern Europe.

Care sunt armele cu care Microsoft va ataca piaţa est-europeană? În primul rând, compania a înfiinţat recent o divizie regională dedicată produselor şi serviciilor destinate segmentului consumatorilor individuali. În ceea ce priveşte produsele, la începutul acestei săptămâni, au fost lansate noile servicii Live localizate, inclusiv pentru limba română, simultan cu relansarea pe plan internaţional a acestora, iar de această dată, ele nu mai sunt doar o versiune cu opţiuni mai sărace a celor în limba engleză.

La acest capitol, Microsoft pare să se mişte mai rapid decât Yahoo!, care nu are încă o versiune autohtonă a serviciilor de e-mail sau mesagerie instantanee şi nici un portal în limba română, dar după mişcarea similară a Google, care oferă deja mare parte din serviciile online în limba română. Astfel, Microsoft va a-runca la bătaie pe piaţa românească toate serviciile sale, într-o variantă face-lift, de la Windows Live Hotmail (cu clientul Windows Live Mail pentru instalare pe PC), Windows Live Messenger, Windows Live Photo Gallery sau portalul personalizabil my.live.com, până la servicii de nişă, cum ar fi găzduirea de bloguri pe Live Spaces, spaţiul de stocare de fişiere online SkyDrive, cu capacitate mărită până la 25 GB, sau unealta dedicată bloggerilor, Windows Live Writer. În total, vor fi disponibile 21 de servicii online sub marca Live.

„În acest moment, lucrăm cu parteneri locali pentru a putea furniza conţinut românesc pentru portalul şi serviciile Live, tocmai pentru că ştim că nu suntem chiar grozavi pe online“, completează Koöka. „Dar nu ne dorim să fim numărul unu pe orice, să luăm locul Hi5 sau Facebook în România, ci să oferim o interfaţă, un punct de acces în care pot fi integrate inclusiv acele servicii“.

Pentru a convinge o parte din utilizatorii de mesagerie să treacă pe Windows Live Messenger, Microsoft a integrat în acest serviciu inclusiv feed-uri (mici informaţii-text alimentate în timp real) de la Hi5 şi Facebook, fotografiile contactelor sunt acum dinamice (filmuleţe de două-trei secunde), iar schimbul online de fotografii este interactiv şi conectat la serviciul de depozitare SkyDrive. În serviciul de e-mail Hotmail vor putea fi integrate nu doar conturi din cele mai populare reţele de social networking, ci şi conturi de Yahoo! sau Gmail. „În principal, urmărim atragerea de noi utilizatori pe piaţa românească, din generaţia tânără, şi nu să devenim lideri, tocmai pentru că am venit prea târziu. Lucrăm inclusiv la o comunicare mai bună cu serviciile de mesagerie ale Yahoo.“, mai spune Koöka. Acesta a adăugat că noile servicii, care acum se integrează mai bine cu telefoanele Windows Mobile şi Nokia, vor avea o variantă îmbunătăţită şi pentru BlackBerry şi, probabil, va exista o variantă a aplicaţiilor şi pentru computerele Apple.

Totuşi, cele mai aşteptate produse Microsoft pe piaţa românească sunt cele legate de hardware, mai ales consola Xbox 360, care este prezentă în magazine, dar nu are suport oficial din partea producătorului din Redmond. Lansarea oficială a consolei, împreună cu serviciul online asociat, Xbox Live, se va petrece anul viitor, dar Microsoft România nu a stabilit o dată exactă pentru aceasta.

Pentru Microsoft, unul din liderii pe plan mondial pe piaţa serviciilor online, cu 460 de milioane de conturi Windows Live (255 de milioane de utilizatori Hotmail, potrivit ComScore MediaMetix, februarie 2008) şi 330 de milioane de utilizatori de Windows Live Messenger (estimări proprii), noul pachet de servicii este extrem de important, deoarece pe acesta se vor baza o parte din funcţiile viitorului sistem de operare al producătorului, cunoscut acum sub numele de cod Windows Seven. Yahoo avea în februarie, potrivit ComScore MediaMetrix, 256 de milioane de conturi de e-mail şi 93 de milioane de conturi Messenger active în lume, iar Google, mai mult de 90 de milioane de utilizatori Gmail.

«Nu ne dorim să fim numărul unu pe orice, să luăm locul Hi5 sau Facebook în România, ci să oferim o interfaţă, un punct de acces în care pot fi integrate inclusiv acele servicii.»
Tomas Koska, Microsoft Central and Eastern Europe

330 de milioane de utilizatori folosesc serviciile Windows Live, Messenger, Microsoft fiind lider mondial pe acest segment. În România, Yahoo! are circa 80% din piaţă

Back in Business

Controversatul om de afaceri Sever Mureşan, fost preşedinte al băncii Dacia Felix, se întoarce pe cai mari în România. De această dată, pariurile sale sunt imobiliarele şi tenisul.

George Washington Financial Corporation (GWFC), compania al cărei reprezentant este Sever Mureşan, are de cheltuit în total 150 de milioane de euro pe piaţa imobiliară din România, destinaţia banilor fiind un complex rezidenţial în Corbeanca. Proiectul este derulat de către Asset Management System, subsidiară a GWFC (în urmă cu doi ani, această din urmă companie făcea parte din Groupe Fidelfin Luxembourg, al cărui acţionar majoritar era Sever Mureşan). Întrebat de revista Capital dacă deţine acţiuni la GWFC, Mureşan a răspuns sec: „Nu fac decât să îi reprezint în România“.

Deşi piaţa imobiliară autohtonă traversează o perioadă extrem de dificilă, Sever Mureşan declară că va merge înainte cu lucrările la proiectul „Casa Nouă“, dezvoltat la Corbeanca. Documentaţia necesară demarării lucrărilor de construcţie a fost deja obţinută, astfel încât, dacă vremea va fi favorabilă, proiectul va putea fi demarat până în luna martie 2009. Şi totuşi, cum se explică decizia companiei americane de a investi în real-estate în această perioadă în care majoritatea dezvoltatorilor se confruntă cu probleme? „Piaţa imobiliară stagnează acum, dar cererea pentru case noi există, afirmă Sever Mureşan. În scurt timp, băncile vor da drumul la credite.“ El susţine că politica de preţuri gândită pentru ansamblul imobiliar de la Corbeanca va face din acest proiect un succes.

Cele 150 de milioane de euro vor fi investite în tranşe. Practic, proiectul este desfăşurat pe o suprafaţă de 34 de hectare şi va cuprinde 313 vile şi 31.000 de metri pătraţi de apartamente în blocuri. De asemenea, în cadrul ansamblului rezidenţial vor fi amenajate un spital privat şi o casă de bătrâni. Sursa finanţării? Un fond de investiţii britanic, bani atraşi de la bănci, precum şi fondurile proprii ale companiei. „Normal că investitorii care au vrut profit mare şi au umflat preţurile nu mai pot continua proiectele. Noi vom vinde metrul pătrat cu 1.000 de euro. Drept dovadă, primele 100 de vile le vom finaliza până la sfârşitul anului viitor, pentru că intenţionăm să construim 50 de case la fiecare şase luni“, spune Maria Zaharescu, project manager „Casa Nouă“. Mai mult, se intenţionează ca vânzarea caselor să se realizeze în rate, pe baza unui sistem asemănător leasingului imobiliar. „Se plăteşte un avans, apoi clientul va plăti rate lunare, pe o perioadă de timp, până când va fi obligat să achite diferenţa pentru plata locuinţei“, explică aceasta. Investitorii susţin că până în prezent au vândut deja 85 de vile.

Premii de 600.000 de euro, la concurenţă cu Romanian Open

După ce a organizat o serie de turnee în România şi Franţa, Sever Mureşan s-a hotărât, anul acesta, să organizeze campionatul de tenis Masters Romania. Evenimentul a fost pregătit în câteva luni, iar cea care s-a ocupat de administrarea acestuia a fost Julia Mureşan (27 de ani, n.red), acompaniată fiind de Guillaume Perott (26 de ani, n.red), un antreprenor din Franţa, cu experienţă în sport. Sponsorul principal şi organizatorul turneului a fost compania Asset Management System. Premiile au fost în valoare de 600.000 de euro, aproape dublu faţă de cele puse la bătaie de către organizatorii Romanian Open, cel mai cunoscut turneu de tenis din România. Câştigătorii locului întâi, la masculin şi feminin, s-au ales cu o vilă în complexul „Casa Nouă“. La Master Romania au participat 22 de jucători, iar investiţia a fost de aproximativ un milion de euro, în vreme ce numărul total al biletelor vândute s-a ridicat la 2.000. „Nu am vândut prea multe bilete pentru că nu am beneficiat de promovare. De asemenea, turneul a avut loc în săptămâna alegerilor, iar acest lucru s-a reflectat în numărul scăzut de spectatori“, explică Julia Mureşan. Chiar dacă rezultatele nu au fost extraordinare, turneul se va organiza şi la anul, când investiţia va fi dublă, iar pregătirile vor începe chiar din luna februarie. „Pentru vizibilitate, vom investi mai mult în promovare şi sper să adunăm atunci 3.000 de persoane pe zi“, spune Julia Mureşan.

Tot prin intermediul companiei Asset Management System, Julia Mureşan intenţionează să aducă pe piaţa românească branduri de echipamente sportive, precum Austrialia şi Tenissball. „Turneul a promovat aceste branduri, iar în săptămânile următoare va începe distribuţia acestor echipamente în magazinele sportive de specialitate“, spune aceasta. Iar Sever Mureşan nu doar că are în plan să continue organizarea de turneuri de tenis în România, ci chiar intenţionează să construiască o academie de tenis şi mai multe săli şi terenuri pentru tenismanii de performanţă şi amatori, potrivit Juliei Mureşan. Proiectele vor fi demarate în primăvară.

«Piaţa imobiliară stagnează acum, dar cererea pentru case noi există. În scurt timp, băncile vor da drumul la credite.»
Sever Mureşan, reprezentant George Washington Financial Corporation

150 mil. de euro este valoarea investiţiei care va fi realizată de George Washington Financial Corporation în ansamblul rezidenţial de la Corbeanca

Cine este Sever Mureşan

• A fost acţionar al firmelor Sita Investment AG şi Astra Română Capital SAH din Franţa, firme care erau principalii acţionari ai băncii Dacia Felix

• Fost preşedinte al băncii Dacia Felix, a fost acuzat de fraudarea băncii, de înşelăciune, fals şi uz de fals în 1997 şi a fost arestat în acelaşi an

• În anul 2005, firma sa, Asset Management System, pe atunci parte a Groupe Fidelfin Luxembourg, a încheiat, potrivit Mediafax, un parteneriat public-privat cu Consiliul Judeţean Hunedoara, pentru construcţia unei şosele cu rang de autostradă şi a unui aeroport pentru avioane charter la Săuleşti.

Valoarea proiectelor se ridica la 130 de milioane de lei.

IATA: Pierderi de 2,5 miliarde dolari pentru companiile aeriene în 2009

Liniile aeriene din intreaga lume se vor confrunta si in 2009 cu probleme semnificative, in contextul actualei crizei financiare, conform previziunilor Asociatiei Internationale a Transportatorilor Aerieni (IATA). Astfel, anul viitor companiile aeriene ar putea afisa pierderi totale de 2,5 miliarde de dolari, jumatate din pierderile pe care le vor afisa in acest an, de 5 miliarde de dolari.

Cele mai mari pierderi vor fi inregistrate de catre liniile aeriene din zona Asia-Pacific, care vor pierde 1,1 miliard de dolari, dublu fata de acest an, cand cifra va ajunge pana la 500 milioane de dolari.

Piata americana va fi singura care nu va inregistra pierderi, urmand sa creasca usor cu sub 1%.Liniile europene insa vor consemna scaderi de circa 1 miliard de dolari din cauza marilor economii europene care sunt deja in recesiune. Si America Latina si Africa vor afisa pierderi semnificative.

Pentru anul viitor traficul de pasageri va scadea, de asemenea, cu 3%, in timp ce veniturile se vor deprecia cu 6%, conform declaratiei lui Brian Pearce, economistul sef al IATA. Conform datelor Asociatiei, anul viitor traficul de marfa va scadea, la randul sau, cu aproximativ 5%.

„Previziunile nu sunt optimiste iar industria aeriana globala se confrunta cu cea mai dificila perioada din ultimii 50 de ani”, a declarat Giovanni Bisignani, directorul general al IATA.

In acest moment la nivel global operaza 1.000 de companii aeriene, insa o parte dintre acestea nu vor putea rezista actualei crize economice. Potrivit lui Giovanni Bisignani, industria aeriana globala ar putea asista in 2009 la eventuale fuziuni.

Sursa: The Star Online