Sistemul bancar american se află în pragul falimentului

Aceasta este estimarea economistului Nouriel Roubini, in urma unui studiu aparut in aceasta saptamana, studiu care arata ca bancile americane vor pierde anul acesta nu mai putin de 1.000 de miliarde de dolari.

O alta concluzie a studiului condus de cel care a fost numit de presa internationala „Doctorul Catastrofa”, din cauza previziunilor sale extrem de pesimiste, arata ca bancile din intreaga lume au pierdut pana la ora actuala aproximativ 3.600 de miliarde de dolari.

Nouriel Roubini este cunoscut pentru faptul ca a prezis in 2006 criza pietei imobiliare si adancirea sa, estimand la vremea aceea ca sistemul bancar american este la limita insolvabilitatii.

Profesor la Universitatea din New York, Roubini este de parere ca bancile americane vor avea nevoie, cat de curand, de o noua recapitalizare, care ar trebui sa se ridice la o suma cuprinsa intre 1.000 si 1.400 de miliarde de dolari, bani care nu au de unde sa vina decat din fonduri publice.

Sursa: L’Express

Citi ar putea câştiga 10 mld. dolari în urma unei tranzacţii cu Morgan Stanley

Citigroup ar putea castiga pana la 10 miliarde de dolari prin vanzarea pachetului majoritar al diviziei de brokeraj catre Morgan Stanley, in incercarea de a recastiga capital, conform unor surse apropiate discutiilor.

Castigurile inainte de taxe ar surveni in urma aprecierii activelor unitatii Smith Barney a Citigroup, pana la o valoarea noua anuntata in urma afacerii. Dupa plata taxelor castigurile de pana la 6 miliarde de doalri vor fi directionate catre majorarea capitalului companiei.

Citigroup este una dintre cele mai afectate institutii financiare in contextul criziei financiare, fiind nevoita sa ceara un ajutor de 45 miliarde de dolari de la Guvernul SUA.

„Citigroup vinde viitorul pentru a depasi criza din prezent, neavand din pacate alta solutie”, a declarat David Tronem, analist al cadrul Fox-Pitt Kelton Cochran Caronia Waller din New York.

In contextul celei mai mari crize financiare de la Marea Depresiunea, Citigrooup a reveni asupra deciziei de a nu vinde divizia Smith Barney, divizie ce a fost centrul planului bancii de a furniza subscrieri de obligatiuni, conturi de economii si consiliere de investitii.

Discutiile privind fuzionarea Smith Barney cu unitatea de brokeraj a Morgan Stanley, intr-o companie cu capital mixt de 20 miliarde dolari, au avansat in acest weekend, a mai declarat persoana implicata in discutii.

Morgan Stanley ar putea plati 2 – 3 miliarde dolari catre Citigroup, pentru a obtine 51% din noua companie. Noua firma, care s-ar putea numi Morgan Stanley Smith Barney, ar angaja aproximativ 22.000 de brokeri.

Sursa: Bloomberg

350 milioane euro pentru companiile medii din Europa Centrală

Fondul de investitii Accession Mezzanine Capital III, destinat sprijinirii companiilor medii din Europa Centrala si regiunea tarilor baltice, va fi finantat cu suma de 50 de milioane de euro de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare – BERD.

O decizie definitiva urmeaza a fi luata de catre board-ul institutiei financiare europene la inceputul lunii martie a.c.

In acest fel, valoarea totala a fondului va ajunge la 350 de milioane de euro.

Potrivit unui comunicat al BERD, vor fi acordate finantari inclusiv sub forma aportului de capital companiilor din regiunile mentionate.

De asemenea, in functie de oportunitati, fondul va putea acorda finantare si pentru companiile din Rusia, Turcia sau Ucraina.

RBS îşi vinde participaţia la Banca Chinei

Criza financiara determina companiile de oriunde, mai mari sau mai mici, sa isi regandeasca strategiile astfel incat sa isi minimizeze pierderile, in unele cazuri, sau chiar pentru a putea supravietui, in multe alte cazuri.

Una dintre solutiile adoptate de nume mari ale businessului mondial este aceea a vanzarii de active sau, acolo unde situatia o permite, chiar a unor actiuni detinute la alte companii.

Ultimul exemplu relevant in acest sens este cel al Royal Bank of Scotland – RBS care, potrivit presei de la Londra, are in vedere vanzarea participatiei detinute la Bank of China.

Concret, se vorbeste o suma de aproximativ doua miliarde de lire sterline pentru cele 4,3 procente detinute la banca chineza.

(UPDATE)Marea Britanie: Cea mai mică dobândă din ultimii 315 ani!

Bank of England a redus astazi dobanda de politica monetara pana la cel mai mic nivel din ultimii 315 ani, mai exact din 1694, respectiv anul infiintarii.

Astfel, Comitetul de Politica Monetara, condus de guvernatorul Bank of England, Mervyn King, a coborat dobanda cheie cu o jumatate de punct procentual, de la 2% pana la 1,5%.

„Disponibilitatea pentru contractarea de credite atat a populatiei cat si companiilor s-a restrans si mai mult subliniind necesitatea adoptarii de masuri suplimentare pentru a creste fluxul de creditare a sectorului non-financiar”, se precizeaza intr-un comunicat al Bank of England dat publicitatii imediat dupa adoptarea deciziei.

Aceasta este cea de a patra reducere consecutiva a ratei dobanzii de politica monetara din ultimele trei luni.

In octombrie 2008, Bank of England a redus dobanda cu 0,5 puncte procentuale, de la 5% la 4,5%, in noiembrie cu 1,5%, iar in decembrie cu inca un punct procentual.

Aceste reduceri ale dobanzii de politica monetara au rolul de a stimula creditarea in contextul in care economia Marii Britanii se afla la un pas de recesiune.

„In Marea Britanie, cercetarile demarate in cadrul companiilor au aratat o deteriorare si mai avansata a situatiei acestora in timp ce consumul si investitiile au scazut”, preciza Bank of England la momentul penultimei reduceri a dobanzii, respectiv cea din decembrie anul trecut

Slovacia dă coroana pe euro

Peste trei zile, mai exact incepand cu 1 ianuarie 2009, Slovacia va renunta la moneda nationala, coroana, si va adopta moneda unica europeana.

Astfel, Slovacia va deveni a 16-a tara din zona euro.

In momentul de fata, din zona euro fac parte Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania si Slovenia.

La inceputul lunii iulie a.c. Slovacia a primit OK-ul final din partea ministrilor de finante ai Uniunii Europene privind aderarea la zona euro incepand cu 1 ianuarie anul viitor.

Pentru a ajunge aici, Slovacia a parcurs un drum lung si dificil, cu momente delicate, in care chiar s-a pus problema amanarii datei de 1 ianuarie 2009.

Ultima masura luata de catre autoritatile de la Bratislava in vederea adoptarii euro a avut loc la data de 11 noiembrie si a vizat alinierea dobanzii de politica monetara la nivelul celei practicate de Banca Centrala Europeana.

Unde s-au dus banii planului Paulson? Mister…

Bancile recapitalizate de catre planul Paulson dau raspunsuri destul de confuze atunci cand vine vorba de banii pe care i-au primit de la statul american.

Agentia de presa AP a interogat 21 de banci care au primit cel putin cate 1 miliard de dolari din cei 700 de miliarde disponibili ai planului Paulson. Bancile au fost intrebate cat au cheltuit din suma primita si care este scopul pentru care au cheltuit acesti bani.

Thomas Kelly, purtator de cuvant al JP Morgan Chase, banca ce a primit 25 de miliarde de dolari a precizat intr-un articol preluat de presa internationala ca banca de afaceri refuza sa comunice orice informatie legata de acest subiect.

Mai mult, nicio banca din cele 21 nu a dat raspunsuri clare in ceea ce priveste acest subiect.

„Nu putem sa urmarim fiecare dolar”, se justifica Barry Koling, purtator de cuvant al SunTrust Banks, banca ce a pirmit 3,5 miliarde de dolari.

In noiembrie, parlamentarii din Congresul American au cerut bancilor sa imprumute bani de la stat, fara sa-i pastreze, sa-i dea sub forma de prime membrilor din conducere sau sa cumpere alte banci. Insa, nu a fost realizata nicio procedura de verificare a modului in care acesti bani sunt utilizati si nu a fost prezentata nicio sanctiune in cazul in care nu sunt respectate recomandarile congresului.

Asadar, deocamdata, nu se stie unde ajung in final, banii pusi la dispozitie de planul Paulson.

Toate bancile interogate, inclusiv Citibank si Bank of america, doi dintre cei mai mari beneficiari, au raspuns in termeni generali ca sumele primite le vor ajuta sa-si consolideze conturile si sa acorde imprumuturi.

„Preferam sa nu descoperim acest lucru”, spune Kevin Heine, vice-presedinte al Marshall & Ilsley, referitor la banii pe care banca i-a primit de curand.

In plus, Bob Denham, purtator de cuvant al BB&T arata ca suma primita de la statul american nu constituie un cont separat la banca pe care o reprezinta, ci au fost pusi la un loc cu banii pe care-i poseda institutia financiara.

Sursa: AP, 20min.ch

Japonia alocă 54 mld. dolari pentru depăşirea crizei

Japonia a anuntat ca va aloca fonduri substantiale pentru a sprijini economia nationala in aceasta perioada, axandu-se in principal pe sectorul bancar si auto.

Executivul de la Tokio va aloca astfel 4,79 trilioane de yeni (54 de miliarde de dolari) pentru a sprijini economia si a diminua impactul crizei finaciare.

Economia Japoniei se afla deja in recesiune, inregistrand o scadere de 0,5% in cel de-al treilea trimstru al anului. Reducerea anuala este de 1,8% si nu de 0,4% cum fusese estimata initial.

Pentru a da un impuls economiei nationale, banca centrala nipona a decis saptamana trecuta reducerea dobanzii de politica monetara de la 0,3% la 0,1%.

Pentru anul fiscal 2009, guvernul Japoniei se asteapta la o stagnare a economiei. Este pentru prima oara, dupa 2001, cand a doua economie ca marime din lume are pronosticata crestere zero.

Sursa: Bloomberg

Canada va oferi un ajutor de 3,29 miliarde dolari industriei auto

Guvernul federal al Canadei a anuntat ca va oferi subsidiarelor locale a producatorilor auto americani imprumuturi de urgenta a caror valoare ajunge pana la 3,29 miliarde de dolari (4 miliarde de dolari canadieni).

Decizia guvernului canadian vine dupa ce vineri presedintele George W. Bush a anuntat ca va oferi un ajutor de 17,4 miliarde de dolari producatorilor auto General Motors si Chrysler.

Premierul Canadei, Stephen Harper (foto), a declarat ca ajutorul oferit, echivalentul a 20% din imprumuturile alocate de SUA celor doi producatori auto, va ajuta la mentinerea uzinelor pe lina de plutire pana la redresarea situatiei financiare globale.

„Nu ne putem permite, nici in SUA nici in Canada, colapsul celor trei mari producatori auto. SUA au aratat ca nu vor permite acestor companii sa dea faliment, iar noi vom actiona astfel incat aceasta sa nu se intample”, a declarat Harper.

Industria auto canadiana reprezinta 14% din productia industriala a tarii, 23% din exporturi si are 150.000 de angajati. Este cea mai mare industrie din sectorul manufacturier.

Banii vor fi oferiti in trei transe, catre General Motors, care va primi 2,5 miliarde de dolari, si Chrysler, care va primi 800 de milioane de dolari. Ford Canada nu a solicitat niciun imprumut, ci doar o linie de credit.

Sursa: International Herald Tribune

Alte câteva sute de funcţionari bancari rămân pe drumuri

Natixis, una dintre bancile de top din Franta, a anuntat astazi ca va concedia anul viitor peste 800 de angajati.

Vor fi afectate de aceasta masura diviziile de corporate si investment banking.

Prin aplicarea acestei decizii, conducerea bancii franceze spera sa limiteze pierderile determinate de activele neperformante.

De asemenea, in cadrul aceluiasi plan de restructurare, este inclusa inchiderea tuturor operatiunilor din America de Sud si renuntarea la planurile de extindere pe piata asiatica.

Aceste masuri anuntate de Natixis au redat increderea investitorilor astfel incat actiunile bancii de la Bursa din Paris au inregistrat o crestere de peste 5,5 procente la patru ore de la deschidere, pana la nivelul de 1,34 euro pe actiune.

Pe de alta parte, trebuie amintit faptul ca in ultimul an, actiunile Natixis au pierdut aproape 85% din valoare, in contextul in care, la 02. ianuarie acestea atinsesera nivelul de 8,90 euro.